16 iunie 2015

Sunt tânără, da...


- Ești tânără! Mă uit cum îți umblă ochii în cap și nu-ți poți liniști privirea! Mă uit la ochii tăi mari de felină și aș dori să îi astâmpăr! Buzele tale pline, stau între-deschise, gata de a spune mereu ceva. Și buclele tale arată cât ești de tânără. Ai putea să le strângi la spate și să le prinzi cu o clamă. Dar tu nu, ești prea tânără. Fii a mea și lasă-mă să te învăț să iubești! La cei 33 de ani ai mei am nevoie de o rază de soare ca tine, iar tu ai nevoie să te învăț din experiența mea! Lasă-mă să te cizelez și desăvârșesc în iubire!


- Sunt tânără, spui tu! Da, sunt! Ochii încă îmi umblă în cap și nu am o privire statornică! Dar asta nu din cauza tinereții, ci pentru că nu mă reprezintă! Sunt pregătită de a spune mereu ceva pentru că sunt dintre femeile acelea care au ceva de spus și pentru că doresc să mă nu mă las înfrântă niciodată! Nu, nu pentru că sunt tânără buclele mele zboară în bătaia vântului, ci pentru că părul este prea frumos pentru a fi prins de un elastic...

Vrei să mă înveți să iubesc! Sunt tânără, da, dar asta nu înseamnă că am nevoie de un mentor în dragoste! Ai 33 de ani, eu doar 20 și un pic, dar ce nu știi tu încă, e că dragostea nu se învață, ci se simte se experimentează! Tu confuzi tinerețea cu copilăria! Da, sunt tânără, am păstrat copilul neînfricat în mine, însă am renunțat la copilărie de mult din păcate.

Tu vrei să mă înveți să iubesc, dar nu știi că am învățat asta la 15 ani când a trebuit să accept un tată distant și dur. Am învățat să îl iubesc și să îi zic tată. Am învățat să iubesc și când am fost plecată de acasă, căutând neîncetat afecțiune. Am cunoscut iubirea trăind alături de o mătușă absentă psihic. Am iubit și după ce inima mi-a fost sfâșiată, dragostea nevalorificată înapoiată fără niciun regret. Da, am avut puterea să mă culeg de pe jos chiar și după ce am aflat că m-am dăruit unei persoane care căuta să își trăiască dragostea sau mai degrabă pasiunea în orice altă femeie care se simțea măgulită de cuvintele lui. Da, mi-am pierdut copilăria când din adolescență am căutat să îmi croiesc drumuri în viața, m-am maturizat când m-am lovit de refuzuri barbare, de tot felul de propuneri, m-am maturizat când am văzut că așa zișii prietenii sunt primii care fug când ai nevoie de ei. Mi-am pierdut copilăria atunci când am realizat că am fost mințită, când am realizat că pisica nu are 9 vieți și când mi-au smuls jocurile și cărțile din mână.

Învață-mă ceva nou, ceva ce nu știu, pentru că, ooooh, sunt atâtea pe care nu le știu! Dar nu dragostea! Tu te uiți în ochii mei mari, dar știi de ce sunt mari?! De uimire! Sunt surprinsă de minunățiile vieții, de natura care mă înconjoară, de oamenii care, inexplicabil, sunt încă aici! Dar nu-mi zi că vrei să mă înveți să iubesc! Pentru că tu nu o știi! Poate că ai avut sentimente pentru multe femei, poate că ai trăit clipe frumoase alături de ele, dar dacă tu știai ce e iubirea, nu ai fi declarat-o, ci ai fi arătat-o!

Nu, nu vârsta te califică ca mentor în dragoste! Nici măcar profesia. Tu, tot ce vrei să faci e să mă maturizezi, să îmi îngrădești spiritul liber, să mă transformi în una dintre partenerele tale de afaceri! Crezi că diferența dintre mine și ele stă în platformele mele colorate și în pantofii lor negri, stiletto? Nu, și dacă aș îmbraca hainele lor, tot nu aș arăta ca ele, am privirea mult prea vie!

Recunoște, e o minciună, nu vrei să mă mentorești în niciun fel, recunoște, e o dorință pornită din eul tău de a mă avea. Probabil pentru tinerețea și zbuciumul meu. Dar nu ca să mă înveți ce e iubirea, pentru că o știu. Și nu doar pentru că am întâlnit-o și m-am confruntat cu ea! Ci pentru că o am, o am în inimă! Asta pentru că în ciuda a tot ce am primit în viață, am găsit în cineva, izvor de iubire, și iată-mă zâmbesc! Suntem amândoi tineri, necizelați, cum ai spune tu, însă alături de el am experimentat plăcerea de a oferi și de a primi totul. El e singurul pe care îmi opresc privirea și doar el, da, doar el îmi poate închide gura cu un sărut! Dimineața, înainte să plec din casă își trece degetele printre bucle și îmbrățișându-mă, mă astâmpăr!

El mi-a arătat că pot ierta, pot trece peste încercări, mă pot ridica oricât de jos aș fi și pot răni, oricât de epuizată m-aș simți să fac asta! Și asta, fără a mă cizela, fără a mă schimba sau încorseta! Doar ținându-mă de mână!

Așa că, vezi tu, ce ai putea să mă mai înveți despre iubire?!

Surse foto: Pinterest